Poza de Tim van der Kuip pe Unsplash
Peisajul economic romanesc este unul dinamic, plin de provocari si riscuri ce trebuie sa fie gestionate astfel incat sa se asigure succesul si stabilitatea afacerilor. Printre problemele cu care antreprenorii se intalnesc deseori se numara insolventa si falimentul, doua aspecte confundate uneori, dar care se refera la fenomene diferite, fiecare dintre ele trebuind sa fie abordate corespunzator in vederea minimizarii riscurilor si a stabilirii celor mai bune metode de rezolvare a lor.
Insolventa si falimentul sunt etape succesive, ce apar in situatiile in care finantele unei companii nu sunt manageriate in mod adecvat. Totusi, intre cele doua aspecte exista o serie de diferente ce trebuie sa fie luate in calcul in vederea acelor variante de interventii, cum ar fi evaluarea fluxurilor de numerar, analiza datoriilor si evaluarea solvabilitatii pentru prevenirea escaladarii problemelor financiare.
Articolul urmator este destinat antreprenorilor preocupati de starea financiara a companiilor, care vor sa cunoasca modalitatile recomandate de interventie in cazul in care situatii de tipul insolventei sau falimentului pot aparea. Informatiile de mai jos ofera posibilitatea intelegerii fenomenelor economice prin definirea conceptelor si prin prezentarea asemanarilor si diferentelor dintre ele. In plus, se vor consulta cateva practici si masuri optime pentru rezolvarea problemelor de acest tip si se va descoperi ce rol indeplindesc asigurarile diverse pentru managementul optim al riscurilor.
1. Insolventa vs. faliment - informatii generale
Sistemul economic romanesc este caracterizat, printre altele, de o mare volatilitate si de schimbari rapide, antreprenorii si liderii de afaceri fiind obligati sa detina informatii utile in ceea ce priveste insolventa si falimentul. Adeseori, acesti termeni sunt folositi interschimbabil, insa de fapt reprezinta situatii distincte, ce implica folosirea unor procese diferite pentru gestionarea activelor financiare ale unei firme. Cunostintele in aceasta directie contribuie la luarea deciziilor recomandate intr-un mod informat, atat pentru prevenirea situatiilor de criza, cat si pentru diminuarea efectelor negative aparute.
Poza de Jakub Żerdzicki pe Unsplash
1.1. Insolventa vs. faliment - definirea economica a termenilor
Conceptele de insolventa si faliment sunt des intalnite in lumea antreprenoriala, deoarece contextul actual economic este unul plin de provocari, dificil de abordat mai ales de catre intreprinzatorii mici si mijlocii. Consultarea definitiei celor doi termeni poate aduce aspecte pozitive in managerierea firmelor, deoarece in acest fel fenomenele vor putea fi identificate inca de la aparitia primelor aspecte, ceea ce permite luarea rapida a unor decizii corecte.
Termenul de insolventa este definit ca acea situatie in care se afla o companie ce nu mai poate sa isi indeplineasca obligatiile financiare curente. Totusi, intreprinzatorii au posibilitatea de a lua deciziile potrivite pentru remedierea problemelor prin aplicarea diferitelor masuri de salvare. Pentru intelegerea mai facila a definitiei, insolventa este situatia in care o companie nu are la dispozitie suficient flux de numerar pentru a plati datoriile imediate, dar exista suficiente resurse si optiuni utile in vederea reechilibrarii finantelor.
Printre masurile de folos in aceasta directie se numara restructurarea datoriilor, renegocierea termenilor de plata sau obtinerea de finantari suplimentare de la investitori, parteneri de afaceri sau banci. In functie de masurile luate, insolventa poate fi rezolvata daca se aplica metode corecte sau se poate merge catre faliment, in cazul in care nu sunt aplicate solutii viabile.
Falimentul, pe de alta parte, este cel mai avansat stadiu al problemelor financiare ale unei companii. Acest fenomen apare atunci cand o firma nu are la dispozitie nicio metoda de achitare a datoriilor, urmand sa intre intr-un proces legal care presupune lichidarea tuturor activelor companiei in vederea platirii datoriilor catre creditori. In majoritatea cazurilor, rezolvarea falimentului se face prin deschiderea unei proceduri juridiciare si prin inchiderea definitiva a firmei.
1.2. Faliment vs. insolventa - asemanari si diferente
Termenii de insolventa si faliment sunt folositi in vederea descrierii starii financiare complicate a unei firme. Uneori se face confuzie, considerandu-se ca ambii au acelasi inteles, insa, de fapt, exista o serie de diferente, important de luat in considerare in vederea alegerii metodelor de rezolvare a problemelor financiare.
Printre asemanarile dintre insolventa si faliment se numara:
- Ambele fenomene reflecta dificultati financiare si imposibilitatea platii datoriilor curente;
- Atat insolventa, cat si falimentul surprind probleme de solvabilitate si presupun luarea unor masuri cat mai urgente pentru evitarea pierderilor majore;
- In cazul in care apar, este necesara trecerea prin anumite proceduri financiare si legale care sa ofere cea mai buna solutie in concordanta cu starea de fapt.
Intelegerea diferentelor dintre insolventa si faliment este esentiala, pentru ca prin stabilirea corecta a situatiei se poate alege modalitatea de gestionare a problemelor financiare. Ceea ce trebuie facut in cazul insolventei nu este util daca apare situatia unui faliment, si invers. Printre deosebirile dintre insolventa si faliment, ce trebuie abordate in mod corespunzator se numara:
- Abordarea diferita a procesului de insolventa fata de faliment. In cazul insolventei, masurile de salvare utile sunt renegocierea datoriilor, restructurarea afacerilor si obtinerea de finantare. In cazul falimentului activele vor fi lichidate, din banii obtinuti facandu-se plata catre creditori;
- Insolventa este o etapa tranzitorie a unei afaceri ce poate fi rezolvata pozitiv sau nu, pe cand falimentul reprezinta finalitatea unei intreprinderi la sfarsitul procedurii aceasta fiind inchisa definitiv;
- O alta diferenta importanta intre insolventa si faliment este legata de gradul de control al antreprenorilor asupra activitatilor si resurselor. In cazul insolventelor acest grad este apropiat de maximum, existand putine elemente ce scapa de sub controlul intreprinzatorilor. In schimb, in cazul falimentului, pierderea este aproape de maxim (activele companiei sunt controlate de un lichidator sau de catre o instanta judiciara).
2. Insolventa vs. faliment - abordari recomandate pentru redresarea economica
Viabilitatea afacerii din Romania este pusa in pericol uneori, problemele financiare grave fiind cele care au capabilitatea de a provoca pierderi ireparabile. Antreprenorii care se lovesc de dificultati financiare trebuie sa cunoasca diferentele dintre faliment si insolventa pentru a alege strategiile corecte de redresare, fiecare dintre ele avand anumite modalitati de interventie, care ofera rezultatele cele mai bune. Prin aplicarea acestor masuri, toate partile implicate isi au interesele protejate, iar urmarile negative vor fi minime, atat asupra proprietarului afacerii, cat si asupra altor parti interesate (creditori, angajati, parteneri de afaceri).
2.1. Insolventa vs. faliment - practici utile pentru rezolvarea problemelor financiare de insolventa
Aparitia unei situatii in care fluxul de numerar nu este suficient pentru plata datoriilor poate provoca pagube insemnate, in special daca nu sunt luate cat mai rapid masurile recomandate. In cazul neglijarii acestei probleme, firma va functiona deficitar, putand sa se ajunga la situatia in care activitatea sa fie oprita in intregime. In cazul in care sunt identificate semnale care arata un parcurs catre insolventa, este necesara abordarea situatiei prin aplicarea unor masuri, printre care se numara:
- Cea mai utila masura este cea de restructurare a datoriilor. In acest sens se renegociaza conditiile contractuale pentru obtinerea unor termene mai favorabile (prelungirea termenelor de plata, reducerea sumei datorate, restructurarea datoriei, plata prin alte metode);
- O metoda utila, ce poate fi aplicata atat preventiv, cat si dupa aparitia insolventei, este reducerea costurilor si optimizarea operatiunilor. Prin aceste demersuri pot fi identificate cheltuielile inutile sau neesentiale, putand sa se elibereze numerar ce poate fi folosit pentru plata datoriilor. Printre masurile ce pot fi aplicate se numara renegocierea contractelor cu furnizorii de materii prime, gestionarea mai corecta a stocurilor pentru evitarea pierderilor si chiar concedierea de personal fara rol esential;
- In cele mai multe cazuri, daca apare insolventa, este obligatorie reevaluarea modelului de afaceri si strategiei de piata. Astfel, se vor identifica noi oportunitati de crestere si de imbunatatire a fluxului de numerar prin abordarea unor segmente profitabile si prin renuntarea la aspectele ce nu aduc profit.
2.2. Insolventa vs. faliment - masuri optime pentru evitarea inchiderii unei firme
Falimentul este un fenomen economic des intalnit in mediul de afaceri din Romania, ceea ce obliga antreprenorii sa aiba la dispozitie informatii in vederea prevenirii lui sau a gestionarii eficiente daca aspectul este inevitabil. Incapacitatea totala de achitare a datoriilor si inchiderea operatiunilor sunt provocari majore care pot avea urmari devastatoare asupra persoanelor interesate daca nu se aplica masuri proactive sau daca lichidarea nu este facuta intr-un mod corect.
Trecerea printr-o activitate de lichidare a unei firme necesara pentru declararea falimentului sau trebuie sa fie facuta intr-un mod recomandat in vederea obtinerii unor rezultate satisfacatoare pentru patroni, angajati si creditori. Printre masurile ce trebuie sa fie folosite in aceasta directie se numara:
- Lichidarea activelor trebuie sa fie facuta organizat, pe baza unor evaluari corecte. Fondurile stranse in acest mod vor fi utilizate pentru achitarea tuturor datoriilor in conditiile legale si intr-un mod total transparent;
- Procedura de faliment presupune trecerea prin anumite etape prevazute in legislatia economica, precum depunerea cererii de faliment, colaborarea cu lichidatorii desemnati si indeplinirea tuturor cerintelor legale pentru trecerea echitabila prin faliment;
- Pe tot parcursul procesului de faliment este necesara realizarea unei comunicari deschise intre toate partile interesate. Acestea trebuie sa cunoasca in mod permanent care este starea financiara reala a unei firme in vederea gestionarii asteptarilor in conformitate cu realitatea;
- Un aspect important, atat din punct de vedere legal, cat si moral, este luarea unor masuri de protejare a angajatilor unei firme falimentare. Antreprenorii trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare abordarii corecte a situatiei si sa se asigure ca acestia vor primi toate beneficiile prevazute in legislatie.
3. Insolventa sau faliment - rolul asigurarilor pentru managementul optim al riscurilor
Gestionarea riscurilor financiare este o modalitate optima de prevenire a unor situatii dificile, cum ar fi insolventa sau falimentul. Un rol important in aceasta privinta revine politelor de asigurare destinate mediului de afaceri care ajuta la abordarea acestor riscuri, astfel incat pierderile financiare sa nu duca la inchiderea firmei.
Asigurarile de acest fel sunt esentiale in managementul riscurilor de insolventa si faliment prin rolurile pe care le indeplinesc:
- Politele de asigurare sunt de folos in cazul in care anumiti parteneri de afaceri intra in insolventa si nu isi mai platesc datoriile. Prin utilizarea asigurarilor se contribuie la mentinerea fluxului de numerar si la evitarea propriei insolvente;
- In anumite situatii, aparitia unor daune materiale si intreruperi de activitate poate duce la insolventa din cauza afectarii operatiunilor curente. Exista anumite polite de asigurare speciale pentru interventia in aceasta situatie, furnizand resurse financiare necesare platii datoriilor curente si evitarii insolventei;
- Asigurarile ofera stabilitate financiara unei companii prin protectia oferita in fata unor riscuri diverse, care pot sa afecteze fluxul de numerar.
Cele mai utile tipuri de asigurari destinate mediului de afaceri, care isi arata valoarea pentru prevenirea insolventei si a falimentului sunt:
- Asigurarea facultativa complexa a afacerii Business IMM este o varianta care ofera acoperire maxima persoanelor juridice care au in proprietate diferite tipuri de cladiri sau activitati neindustriale si neagricole. Prin semnarea acestei polite se obtine o protectie superioara impotriva pagubelor ce pot afecta cladirile si mijloacele fixe si circulante, cauzate de incendii, furturi, talharii, cutremure sau fenomene atmosferice;
- Asigurarea pentru afaceri mici si mijlocii SME este destinata antreprenorilor care desfasoara activitati intr-o diversitate de domenii, cum ar fi HoReCa, servicii auto si benzinarii, activitati de productie, comerciale sau agricole. Prin intermediul acesteia bunurile folosite in timpul activitatii sunt acoperite, iar in cazul in care apar daune se obtin despagubiri ce pot fi folosite pentru remedierea problemelor si asigurarea fluxului de numerar;
- Asigurarea de garantii ASIBOND este potrivita acelor antreprenori care vor sa contracteze lucrari publice. Polita este un instrument de garantare eligibil, ce ofera avantaje in plus fata de alte solutii, cum ar fi scrisoarea de garantie bancara;
- Asigurarea de raspundere profesionala este destinata persoanelor fizice autorizate sau celor juridice care activeaza in domeniul avocaturii, arhitecturii etc. Pe baza politei pot fi abordate corect riscurile ce apar din neglijenta profesionala.
In concluzie, abordarea corespunzatoare a riscurilor de insolventa si faliment prin utilizarea unor metode recomandate reprezinta o metoda de minimizare a riscurilor de aparitie a fenomenelor sau de rezolvare a acestora intr-un mod cat mai corect.
