Romania este o tara aflata intr-o zona cu risc seismic ridicat, de-a lungul timpului avand loc numeroase cutremure care au provocat pagube materiale uriase si pierderi de vieti semnificative. Cel mai recent cutremur de anvergura a avut loc in anul 1977, pe data de 4 martie, cand in zona Vrancea a avut loc o miscare seismica ce a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter si care a dus la pierderea a peste 1500 de vieti omenesti. Aproximativ 35000 de locuinte s-au prabusit, cele mai multe dintre ele din cauza modului deficitar in care au fost construite. Dupa anul 1990, guvernantii au incercat sa rezolve situatia cladirilor ce erau in pericol sa sufere pagube in cazul producerii unui nou cutremur prin introducerea conceptului de risc seismic.
In articolul de mai jos vei afla informatii utile despre ce sunt clasele de risc seismic ale cladirilor, despre documentele legislative care reglementeaza problema si despre principalele clase de risc seismic aplicabile in practica. In plus, vei descoperi cum se face stabilirea claselor de risc seismic, care este situatia la momentul actual a cladirilor aflate in pericol de prabusire in cazul producerii unui cutremur major si ce masuri se pot lua pentru a preveni pagubele.
1. Ce sunt clasele de risc seismic?
Cutremurul din 1977 a constituit un punct de cotitura cu privire la modul in care se construiesc cladirile, aplicandu-se reguli stricte cu privire la rezistenta acestora in cazul unor cutremure de mare intensitate. Majoritatea cladirilor construite dupa anul 1978 au respectat in mare parte regulile impuse pentru a nu aparea probleme majore in caz de cutremur, ceea ce face ca acestea sa fie considerate in prezent sigure si cu risc minim de pagube materiale si victime umane.
Problemele serioase apar in cazul cladirilor construite inainte de 1977. Proiectele acestora nu prevedeau norme specifice de rezistenta la cutremur, ceea ce face ca in prezent acestea sa nu corespunda si sa constituie zone cu potential maxim de daune in caz de miscare seismica. Pentru remedierea situatiei s-a decis expertizarea cladirilor pentru stabilirea riscului la care sunt supusi locuitorii in cazul aparitiei unui cutremur asemanator celui din 1977.
1.1. Documente legislative cu privire la clasele de risc seismic
Organele legislative ale statului roman s-au preocupat de situatia cladirilor aflate in pericol de prabusire in caz de cutremur prin realizarea mai multor acte cu caracter legislativ.
- Ordonanta de Guvern numarul 20/27 ianuarie 1994 ce prevedea masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor deja existente. Aceasta ordonanta stabilea pentru prima data cele 4 clase de risc seismic si prevedea care sunt pasii de urmat pentru stabilirea prin expertiza a situatiilor problematice si masurile de luat pentru minimalizarea riscurilor;
- Legea 223 din 2018 completa ordonanta din 1994 prin precizari cu privire la modalitatea de realizare a expertizei tehnice si prin stabilirea cu exactitate a obligatiilor cu privire la masurile necesare pentru micsorarea riscurilor in caz de cutremur;
- Legea numarul 170 din 7 octombrie 2019 completa ordonanta din 1994 prin precizarea unor date limita pana la care era obligatorie inceperea expertizarii tehnice a cladirilor in care se aflau institutii publice;
- Noua lege privind masuri pentru reducerea riscului seismic al cladirilor, adoptata in anul 2022, este un document complex si complet ce stabileste in mod clar ce inseamna risc seismic, cine are obligatii in privinta masurilor de luat pentru reducerea riscului seismic, care sunt obligatiile proprietarilor unei astfel de locuinte si ce contraventii pot fi aplicate in cazul nerespectarii prevederilor legii.
1.2. Tipurile de clase de risc seismic
Legislatia prevede existenta a patru clase de risc seismic, in care pot fi incluse cladirile construite inainte de 1977. Prin expertiza realizata de specialisti cladirile pot fi incluse in una dintre aceste clase de risc seismic.
- Clasa de risc seismic 1 este rezervata constructiilor cu risc maxim de prabusire in caz de cutremur. Cladirile cuprinse in aceasta clasa vor suferi prabusiri catastrofale, aproape sigur, in cazul in care are loc un cutremur cu magnitudinea minima a cutremurului de proiectare (7 grade pe scara Richter). Acest lucru inseamna ca o cladire aflata in aceasta categorie are sanse majore de a se prabusi in totalitate in cazul unui cutremur peste magnitudinea de 7 grade pe scara Richter;
- Clasa de risc seismic 2 cuprinde constructii cu sanse minime de prabusire in cazul unui cutremur de peste 7 grade, dar la care pot aparea probleme structurale majore, cum ar fi prabusirea scarilor, peretilor;
- Clasa de risc seismic 3 cuprinde cladirile care in cazul unui cutremur de proiectare sufera doar degradari structurale, precum crapaturile in pereti, dar nu se afla sub nicio forma in pericol de probleme de siguranta;
- Clasa de risc seismic 4 cuprinde cladirile sigure in caz de cutremur, cu caracteristici asemanatoare celor construite dupa 1997, ce au fost proiectate in mod special pentru a rezista la un cutremur de 8,1 grade, maximul ce poate aparea pe teritoriul Romaniei
2. Stabilirea claselor de risc seismic ale cladirilor
Cladirile construite dupa anul 1978 sunt incluse in categoria de risc seismic 4, fiind proiectate si construite prin respectarea principiilor de rezistenta in caz de seism. Constructiile de dinainte de 1977 sunt susceptibile de a suferi pagube in cazul unui cutremur major si, de aceea, este recomandat ca acestea sa fie expertizate din punct de vedere tehnic pentru stabilirea clasei in care vor fi incluse. Legea nu prevede o obligativitate a proprietarilor, persoane fizice, de a realiza o astfel de expertiza, obligatia fiind doar in cazul cladirilor cu destinatie publica.
2.1. Expertiza pentru stabilirea clasei de risc seismic
Expertiza tehnica pentru stabilirea clasei de risc seismic este realizata de catre specialiasti cu cunostinte in domeniul constructiilor, autorizati pentru a face astfel de proceduri. Pentru stabilirea clasei de risc seismic, expertiza are in vedere urmatorii factori:
- Zona seismica in care este situata constructia (orasele cu risc sporit sunt Bucuresti, Capitala cu cel mai mare risc din toata Europa, Buzau, Focsani, Galati, Braila, Constanta, Craiova, Iasi);
- Numarul de niveluri ale constructiei (cele mai mari probleme pot aparea in cazul constructiilor cu mai mult de 4 etaje, ridicate inainte de 1977);
- Vechimea constructiei (cele mai susceptibile la aparitia unor pagube catastrofale sunt cladirile ridicate inainte de 1946, in special cele cu mai mult de 4 etaje);
- Prezenta unor zone slabe din punct de vedere a structurii de preluare a incarcarilor seismice;
- Numarul de cutremure prin care a trecut constructia;
- Pagubele aparute in urma cutremurelor anterioare;
- Reparatiile majore realizate in ultimii ani.
La stabilirea clasei de risc seismic se au in vedere, asadar, rationamente ingineresti, interpretate in mod corect, ce arata cu probabilitate maxima daca, in cazul unui cutremur major, vor aparea sau nu pagube semnificative.
2.2. Situatia la momentul actual a cladirilor cu risc seismic ridicat
Desi Romania se afla intr-o zona seismica activa, iar istoria a aratat o anumita periodicitate a cutremurelor majore, autoritatile statului roman au luat masuri considerate improprii in ceea ce priveste limitarea riscurilor la care sunt expusi locuitorii din cladirile cu risc seismic. In ultimii 30 de ani, numarul expertizelor la nivel national a fost destul de redus.
O statistica exacta nu este disponibila la nivel de tara, cele mai multe cladiri aflate in situatie de risc seismic fiind in Bucuresti. Astfel, in Capitala sunt expertizate aproape 1000 de cladiri, din care 363 sunt in clasa 1 de risc, 363 in clasa a doua de risc si 112 in clasa a treia de risc. Dintre acestea, doar 95 de imobile au fost consolidate pana in prezent, un numar infim fata de necesitati. Cu siguranta, numarul cladirilor este mult mai mare, avand in vedere ca in Romania exista un numar impresionant de cladiri rezidentiale construite inainte de impunerea unor norme de rezistenta la seism.
De exemplu, statisticile arata ca in Romania sunt peste 30000 de cladiri rezidentiale construite inainte de 1946, din care aproape 300 au mai mult de 4 etaje, acestea aflandu-se in cel mai mare pericol de prabusire in caz de cutremur major.
Cateva studii au demonstrat ca, daca ar avea loc un cutremur asemanator celui din 1977, pagubele materiale si umane ar fi mult mai mari decat in cazul acestui cutremur. Este posibil ca numarul de victime sa depaseasca 10000, pagubele materiale cifrandu-se la zeci de miliarde de euro.
Motivele ar tine de degradarea cladirilor petrecuta dupa cutremurul din anul 1977, dar si de multiplele modificari aduse dupa anul 1990 in apartamentele din diverse orase, fara a se tine cont de problemele structurale ce ar putea aparea. Cu toate ca au avut loc campanii de informare, multi dintre locuitorii Romaniei nu stiu ce trebuie sa faca in caz de cutremur, existand chiar si cazuri in care fortele de interventie nu sunt dotate corespunzator si nu stiu cu exactitate ce au de facut in cazul unui eveniment seismic nedorit.
3. Clase de risc seismic: masuri pentru prevenirea pagubelor in caz de cutremur
Seismologii sunt convinsi ca, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, in Romania va avea loc, din pacate, un cutremur major. Datele arata ca tensiunile seismice acumulate vor trebui ca la un moment dat sa se elibereze intr-un mod exploziv prin aparitia unui cutremur major, unul de peste 7 grade pe scara Richter. Cetatenii trebuie sa tina cont de aceste predictii si sa se pregateasca in mod corespunzator pentru limitarea pagubelor in caz de cutremur si pentru evitarea pierderilor de vieti umane. Printre masurile ce pot fi luate in acest sens se numara si cele prezentate mai jos, dupa cum urmeaza:
- Expertizarea tehnica a cladirii, in special daca este vorba despre una construita inainte de 1977 si care are mai mult de 4 niveluri;
- In cazul in care expertiza arata ca exista probleme structurale, atunci se vor lua masuri cat mai rapide pentru indepartarea pericolelor prin reparatii facute in mod corespunzator;
- Lucrarile de modificare ale cladirilor trebuie sa fie facute fara afectarea structurii de rezistenta a acestora. Este posibil ca prin eliminarea unui perete sau unei grinzi sa se slabeasca structura cladirii, ceea ce face ca la un cutremur de dimensiuni medii, aceasta sa nu mai reziste si sa sufere pagube structurale semnificative;
- Asigurarea locuintei reprezinta cea mai buna solutie pentru punerea la adapost a familiilor de urmarile unui cutremur mare. Studiile au aratat ca pagubele materiale vor fi insemnate, singura metoda de recuperare a acestora fiind incheierea unei asigurari cu o societate ce activeaza in Romania. In aceasta privinta exista doua optiuni: asigurarea obligatorie a locuintei si asigurarea facultativa a locuintei, dintre care prima este mai putin costisitoare, cu despagubiri limitate, pe cand cea de-a doua acopera mai multe riscuri, iar despagubirile sunt mai extinse;
- Fiecare familie ar trebui sa pregateasca o geanta de urgenta ce cuprinde articole care sa ajute in cazul aparitiei unui cutremur pentru supravietuire pe o perioada de cel putin 3 zile. In aceasta geanta ar trebui sa existe apa, mancare neperisabila, lanterna, aparat de radio, trusa de prim ajutor, suma de bani, copii dupa acte de identitate, fluier si bricheta;
- Obiectele din locuinte care prin cadere ar putea provoca rani, precum dulapurile inalte si masive, trebuie sa fie fixate de pereti cu elemente corespunzatoare;
- Informarea din surse sigure cu privire la cutremure si la conduita ce trebuie sa fie urmata inainte, in timpul si dupa producerea unui astfel de eveniment.
In concluzie, cunoasterea situatiei de risc seismic a cladirilor este importanta nu doar din punct de vedere juridic, ci si ca metoda eficienta de recunoastere a riscurilor la care se expun persoanele ce locuiesc sau care lucreaza in cladiri ce pot suferi pagube structurale grave in timpul unui cutremur de intensitate crescuta.
Surse foto: ro.pinterest.com.
